Civilizația Gumelnița

Cultura Gumelnița a fost una dintre cele mai strălucite civilizații din ultima jumătate a mileniului V î.Hr. Aceasta a evoluat în partea de sud a României, iar numele l-a luat după Măgura Gumelnița(martor de eroziune naturală, rupt din terasa înaltă a Dunării) ce se află la 4 km de municipiul Oltenița.


Primul care a vorbit despre această civilizație a fost cercetătorul școlii arheologice românești, Vasile Părvan, încă din anul 1922. El v-a pune la dispoziția arheologilor și istoricilor din lumea întreagă prima colecție de materiale specifice (ceramică, unelte de os, etc.) după doi ani de căutări.
Pe teritoriul României, civilizația Gumelnița s-a extins în Dobrogea, precum și în sudul Basarabiei. Spre sud ocupă jumătatea orientală a Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani ajungând până la Marea Egee. Din punct de vedere al aspectului unitar al culturii, au putut fi definite câteva variante regionale : una nord-dunăreană, alta dobrogeană și sud-balcanică.
Cultura Gumelnița a fost cea mai avansată civilizație din Europa la acea vreme, oamenii care făceau parte din această cultură erau într-un stadiu de dezvoltare socială și economică similar celor din civilizațiile din Egipt și Mesopotamia. Economia se baza pe cultivarea plantelor, creșterea animalelor, vânătoare, pescuit și cules.
Un element specific al acestei culturi este ceramica, în special cea neagră, dar și roșu-cărămiziu, ambele fiind bine ilustrate cu forme și decoruri variate, pictate cu grafit sau cu forme scoase în relief. Desenele erau făcute cu culoare albă și roșie, dar au fost găsite și vase care erau pictate cu trei culori. O altă caracteristică a culturii o constituie topoarele masive și lamele lungi de silex, ce depășesc chiar și 30 cm, dar și vârfuri de săgeți și lănci tăiate în aceeași rocă. De asemenea, mai erau folosite și unelte de os și corn, precum săgeți, harpoane, săpăligi etc. Plastica acestei culturi este destul de bogată și variată, predominante fiind statuetele antropomorfe și zoomorfe. Marea majoritate a statuetelor sunt modelate în lut, dar s-au găsit, de asemenea, și statuete tăiate în os sau în marmură.
Un alt aspect interesant al populațiilor gumelnițene se deslușește din atitudinea lor față de cei decedați. Defuncții erau grupați în locuri special amenajate pentru ei, în afara „satelor”, cunoscute fiind câteva necropole din marea întindere gumelnițeană. Ritualul de înhumare al acestei populații era de a pune decedatul în poziție chircită, de regulă pe partea stângă și le ofereau defuncților ofrande, dar în general erau sărace.
Cât privește cronologia culturii Gumelnița, asupra căreia se mai discută încă, aceasta ar fi situată în limitele ultimei jumătăți a mileniului V î.Hr. cu o mică expansiune la începutul mileniului IV î.Hr.

Instagram : https://www.instagram.com/eremia_daniela/
500px : https://500px.com/MinnieDanni

Articol Ziarul Ultima Oră : http://ultima-ora.ro/civilizatia-gumelnita/

Anunțuri

Un gând despre &8222;Civilizația Gumelnița&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s